Casa Sfatului a fost initial destinata Breslei Cojocarilor si a fost ridicata in sec. XV, constructiei initiale adaugandu-i-se in anul 1515 un turn cu ceas, ale carui aratatoare au forma unei maini cu indexul intins spre cifra cadranului. Ulterior cladirea a gazduit sedintele Sfatului Orasenesc si sedintele de judecata. In anul 1774 se adauga logia in stil renascentist pe fatada careia este amplasata stema Brasovului. Aici erau primiti oaspetii princiari care veneau la Brasov si tot aici sub domnia lui Mihai Viteazu a fost intrunita Dieta (Parlamentul) Transilvaniei. Camarutele de la mansarda au fost construite la inceputul sec. al XIX-lea. Turnul initial s-a prabusit in incendiul din anul 1689 si a fost refacut in sec. al XVIII-lea. Turnul se termina cu un glob de metal denumit "basica sfatului' inlocuit in sec. al XIX-lea cu actualul acoperis tuguiat. Interiorul cladirii este alcatuit din elemente stilistice apartinand goticului si barocului.

  Din anul 1950 in cladire functioneaza Muzeul Judetean de Istorie, care reflecta dezvoltarea economica, politica si sociala a Brasovului din paleolitic si pana astazi. Muzeul este structurat pe patru sectii: arheologie, istorie feudala, istorie moderna si istorie contemporana.

  Sala negustorilor, construita in stil renascentist ( 1539-1545) Casa Hirscher, cunoscuta din documente si sub numele de "Casa de Negot" sau "Podul Batusilor", a fost ridicata intre anii 1539 - 1545. Apollonia Hirscher, sotia fostului jude al orasului, Lukas Hirscher, a construit pe cheltuiala sa aceasta casa, ca omagiu adus memoriei sotului ei, "mic de statura, dar mare de intelepciune".
  Conceputa in stilul halelor occidentale, cu numeroase camari si pivnite boltite pentru depozitarea marfurilor aduse la marile targuri saptamanale ce se tineau in "piata", cu paterul sustinut de pilastrii in arcade, intre care isi etalau produsele vestitii mesteri ai celor peste cincizeci de bresle brasovene si inconjurata de "Piata de Peste", de "Targul de Straie", de "Targul Graului" sau de cel al "Florilor", cladirea a fost secole de-a randul simbolul unei activitati economice infloritoare.
  Afectata grav de marele incendiu din anul 1689 si de cel din 1699, de cutremure, casa a suferit numeroase transformari si si-a schimbat destinatia.