Consideratii etimologico-istorice
Într-o lucrare din 1933, Nicolae Dragan constata cât de raspândit este numele Brasov în spatiul carpato-dunarean : într-o comuna Ileni, o alta comuna Rodj si în judetul Timis în veacul al XV-lea si hidonimul Brasovana în judetul Neamt, vale si sat lânga Vaslui,"Izvorul Brasovului" lânga Buzau si Brasovita lânga Ialomita. I se atribuie toponimului o origine slava în baza radicalului "Bras". Aceleiasi origini subscrie slavistul clujean I.Patrut, apreciindu-l ca un derivat din antroponimul "Braso". Facând investigatii în documentele vechi ale Brasovului, apelând la toponimele din preajma Brasovului, profesorul Pavel Binder, într-un studiu din 1964 încearca sa dovedeasca suprapunerea numelui Brasov cu spatiul geografic al Tarii Bârsei cu similitudini semantice), pentru a putea explica faptul ca cele doua numiri Corona si Brasov se suprapun în timp, Corona desemând Cetatea iar Brasov împrejurimile. Afirmatiile atrag replica academicianului Al. Surdu, apreciind ca toponimul Brasov trebuie înteles ca tot una cu cetatea Brasov. Totodata, apreciaza ca fantezista interpretarea profesorului brasovean F. Philippi, conform careia cele doua numiri Corona si Brasov s-ar putea explica prin legenda lui Solomon, care, punându-si coroana la radacina unui copac ar fi generat expresia slava "crono na brad tschop-lita", din crono sa derive Corona si din brad "Bra(d)sov". Multi cercetatori pun toponimicul Brasovului în legatura cu "râul Brasov", motivat de faptul ca "fluvium Brassou" este atestat într-un document din 1360 si publicat în 1934 la Budapesta. Chiar cronicarul scheian Radu Tempea afirma ca "Brasovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Brasovia", hidronim pe care Pavel Binder îl plaseaza tot în Tara Bârsei si nu la poalele Tâmpei, eventual identic cu râul "Ghimbav".
Alti cercetatori deriva numele de la cetatea "Brasovia" de pe Tâmpa (distrusa de Ion Corvin), idee lansata înca din 1874 de F. Philippi si reluata în 1928 de G. Treiber si E. Jekelius. Prin aceasta ei localizeaza Brasovul initial în cetatea de pe Tâmpa. Etimoloic considera eponimul "Barasu" ca provenind din slavonul "baras", în traducere "cetate", "adevar". Preluând însa interpretarea lui F.Philippi, G.Kisch, în 1929 încearca o noua derivare a celor doua toponime, Corona si Brasov - pe care le considera una si aceeasi - propunând toponimul arhietip "Krun", cu semnificatia de "jenupar" sau "bradisor" - de unde "Bra(d)seu".
Consideram ca în stadiul în care se afla cercetarea acestor probleme din partea filologilor si istoricilor, problema atestarii Brasovului în timp este înca deschisa oricaror concluzii.
O imagine spune mai mult decat o mie de cuvinte suna un slogan al fotografilor de pretutindeni, amatori sau profesionisti. Si pe buna dreptate am spune noi, atunci cand ai placerea de a pune la dispozitie un arsenal de imagini, care nu se vrea totusi complet, ale unei tari atat de fascinante si surprinzatoare cum e Romania.
Avem o tara frumoasa si asta se vede rasfoind albumul electronic de mai jos prin care speram sa va convingem, daca mai era nevoie, si pe dumneavoastra de acest lucru.
Avem un obiectiv, ca sa folosim un termen din aria fotografiei: promovarea turistica a Romaniei. Sunt locuri in aceasta tara pe care noi toti le cunoastem, mai mult sau mai putin, in limita oportunitatilor care ni s-au oferit pana acum. Am vrea sa reamintim sau sa cream imagini mentale noi care sa ramana si sa va indrume pasii catre aceste locuri care asteapta sa fie descoperite.
Fara alte comentarii va uram Bun venit in intinerariul vizual virtual si speram ca in curand gazdele noastre sa va ureze Bun venit direct din inima acestor imagini.